Aida vs. Andra&Diana

"Get out! Now!" spuse Aida, autoritar. Sau cel putin, ar fi vrut sa sune autoritar. Cu accentul Aidei, ordinul suna mai degraba amuzant decat amenintator. Fetele erau intr-un fel puse in incurcatura. Nu stiau daca sa rada sau sa se supere.
Intr-un final, si-au dat seama ca era cazul sa ne lase putin singure, asa ca au iesit din camera, cu scuza ca se duc sa cumpere suc.
"Cine sunt pitipoancele?" intreba Aida, calma, dar usor deranjata de "invadatori".
"Noile noastre colege de camera. Si nu sunt pitipoance, sunt chiar OK. Poate daca le-ai cunoaste mai bine..." i-am spus Aidei privind-o cum se stramba.
"In fine, nu asta e important acum. Ce-ai de gand sa faci cu Junk?" imi spuse prietena mea ingrijorata.
"Nu cunosc niciun Junk."
"Come on, inteleg ca esti ranita, dar nu ma lua pe mine cu faze de genul: nu-mi pasa, care Junk sau treaba lui. Sunt prietena ta cea mai buna, asa ca..."
"Ai venit singura?" am spus, intrerupand-o din cicaleala.
"Nu, au venit si fetele."
"Aha..." am spus eu, usor dezamagita.
"El nu a venit." mi-a spus Aida, parca citindu-mi gandurile. "A mai ramas putin sa se duca sa isi vada pa..."
"Nu ma intereseaza." am spus rece.
Tacerea dintre noi doua era prea apasatoare, asa ca m-am decis sa o rup. In definitiv, nu eram suparata pe Aida. Ce vina avea ea ca eu sufeream?
"Nu il suni pe George? Cred ca ti-a fost tare dor de el..."
"Bine ca mi-ai amintit, ma asteapta jos. A venit sa ma ia de la aeroport. Dar poate nu ar trebui sa plec..."
"Sunt OK. Du-te si distreaza-te!"
Aida ezita, insa pana la urma, pentru ca eu nu eram singura, a decis sa plece.
"Sa le spui piti... fetelor sa nu se atinga de patul meu! Sa le ia pe cele de sus, daca vor." mi-a spus Aida, in timp ce eu ma uitam urat la ea.
"Stai linistita, o sa le spun."
Pe cand Aida iesea pe usa, am spus:
"Aida..."
"Da?" a raspuns ea, pregatita sa se intoarca daca am nevoie de ea.
"O sa iti placa de fete."
"Hm... Da, sigur!"