Zi scurta.

Iti dai seama cat de scurta e o zi atunci cand trebuie sa raspunzi la o cerere in casatorie, si dupa o saptamana in care te-ai tot gandit ti se mai acorda o perioada de gratie de 24 de ore.

Iti dai seama cat de scurta e o zi cand ai 4 cursuri de cate doua ore fiecare(de la 9 la 17) si o intalnire la ora 20.

Si iti dai seama ca ziua e scurta cand nu ai ce sa porti la acea intalnire, desi dulapul e plin cu haine.

“Imi trebuie ceva care sa transmita: Te plac cu adevarat, stiu ca voi ajunge sa te iubesc, dar nu vreau sa ma casatoresc cu tine… inca.”

Cum Aida nu era acasa, ca de obicei, sfatuitoarea mea era Diana.

“Ciudat sa imi ceri mie sfaturi vestimentare… Nu mi-ai zis ca ma imbrac ca o baba?!” Spuse ea morocanoasa.

“Chiar si o baba stie cum sa refuze un mos. Hai, iarta-ma, si da-i o mana de ajutor prietenei tale care e jignitor de sincera!” i-am zis eu, batand din gene.

“Te urasc!” imi spuse ea, uitandu-se prin mormanul de haine de pe pat.

“Ba stii ca ma iubesti.” i-am raspuns, scotand limba la ea.

“Nu conteaza! Acum te urasc!” replica zambind, dar nu foarte convingatoare.

I-am aratat un tricou negru, pe care scria cu rosu “Reject”.

“Ce zici de asta?”

“Prea dur. Mai vrei sa stai cu el, nu?”

“Mda…”

“Asta?”

Diana imi arata un top rosu si o fusta scurta neagra.

“Diana, vreau sa il REFUZ!”

“Atunci ceva mai elegant? De exemplu rochia asta neagra.”

“Aia spune: Vreau sa ma marit cu tine, asa ca m-am imbracat ca pentru logodna.”

Dupa lungi analize de genul: asta imi spune ca vrei sa il parasesti, sau asta spune ca vrei sa ai copii cu el, m-am hotarat pentru o pereche de pantaloni skinny negri, o camasa alba cu o vesta neagra pe deasupra si in picioare – balerini negri. Machiajul a fost unul cat mai natural, iar parul, ca de obicei, facut tepi la spate, cu bretonul indreptat ca sa se vada suvitele albastre.

Era tinuta perfecta pentru  respingerea-cererii-in-casatorie-plus-propunere-de-prelungire-a-relatiei. Nu ca as fi fost pusa de multe ori in situatia asta, ca sa stiu ce tinuta trebuie sa am, dar dupa mine era ok.

Junki a sosit exact la timp, fara niciun minut intarziere. Eu in schimb – nu. “N-are nimic,” mi-am spus, “fetele oricum intarzie intotdeauna.” Bine, poate nu intotdeauna. Nu cred ca vreo fata a intarziat vreodata la cina la care trebuia sa raspunda la cererea in casatorie a prietenului ei. Dar eu nu eram, oricum, orice fata.

“Wow, you look… gorgeous.”

In mod normal, m-as fi simtit flatata, dar in cazul asta era clar: alesesem tinuta gresita.

Va urma!