The break-up!

Si uite asa s-a dus "ziua mea grozava"!
Berbeaca pana-n maduva oaselor cum m-a facut mama, binenteles ca m-am suit imediat in primul avion si am plecat inapoi in Romania. Pe drum, am inceput sa ma gandesc. Si nu-mi face deloc bine sportul asta. Poate ar trebui sa ma las. De gandit, la asta ma refer.
Ceva nu se potrivea. Imaginea lui Junk, my Junk, cel in care aveam toata increderea, pentru care as fi bagat mana in foc(si m-as fi ars, din cate mi-am dat seama acum), nimic la Junk nu se potrivea cu felul in care il vedeam acum: tradator prefacut, manipulator, fals, ipocrit, mincinos, cheater(si alte epitete din aceeasi categorie pe care nu le pot scrie aici). Si pe langa toate astea, mai era si prost. Cat de retard sa fii sa le faci cunostinta prietenei si logodnicei tale?! Poate doar daca ai vrea sa te desparti de una dintre ele... Poate ca asta era! Vroia sa se desparta de mine! Stia ca eu nu as accepta niciodata faptul ca m-a mintit si i-as da papucii daca as afla! Javra! Nici macar nu avusese curajul sa faca el primul pas spre despartire! Statusem cu un las pana acum?! Dragostea chiar ca te orbeste!
Nici nu mi-am dat seama cand lacrimi grele au inceput sa mi se prelinga pe fata.
"Are you OK?" m-a intrebat stewardesa. Am vrut sa ii raspund, dar nu am putut. M-am multumit sa dau din cap, lasand-o sa se intoarca la treburile ei, probabil cu impresia ca sunt vreo nebuna care are frica de avioane. Sau poate nu i-am lasat nicio impresie, poate are parte de astfel de specimene zilnic. Saraca! acum o compatimesc, si parca lacrimile curg mai cu avant, mai multe si mai repede, parca plang pentru ea. De fapt, nici nu cred ca plang numai pentru mine. E deja prea de tot. Asa e! trebuie sa dau un sens nobil tristetii mele. Nu plang eu pentru gunoiul de Junk. De fapt, eu plang pentru situatie. Da, pentru situatia asta in sine plang eu. Plang pentru toate femeile parasite din lume! Tradate si abandonate de barbati ratati care sunt atat de complexati incat trebuie sa isi dovedeasca odata la cateva luni(in cel mai bun caz) ca inca mai pot "agata" ceva.
Timp de vreo doua ore l-am injurat pe Junk si pe toti barbatii, dupa care m-am decis sa imi schimb orientarea sexuala.
Dupa vreo zece pachete de servetele consumate, urmate de trei pahare de apa si doua aspirine pentru durerea de cap, m-am hotarat sa gasesc ceva care sa imi distraga atentia. Abia atunci l-am observat pe cel de langa mine, care dormea de cand ma urcasem eu in avion. Semana cu cineva cunoscut, dar cu cine? Avea ochi mici si gene lungi, asa cum imi placeau mie, dar nu era corean, sau vreo alta natie din estul Asiei. Era putin creol, cu parul de lungime medie si ondulat, de statura medie, din cate observam si foarte slab. M-am uitat la geanta de umar pe care o avea cu el.
Oh, shit! Nu semana cu cineva. Era cineva. Sau mai degraba era un nimeni. Ce cautase Ady in Corea?