Diana. – Lucruri neobisnuite.


Astazi a fost o zi buna.
“Vrei sa spui de vis.” a zis Shery cand i-am povestit. “Dar nu cred ca e neaparat de bine, in contextul asta.”
Sa incepem cu dimineata. Pentru prima data in secoleeee, m-am trezit inainte sa sune alarma. Ma duc la baie si, culmea, nu era nimeni. Vlad era prin bucatarie, probabil il enerva pe tata. Mama plecase mai devreme la serviciu si, din fericire pentru mine, imi lasase baia libera sa ma desfasor. Intru in baie, ma spal pe ochi, ma apuc sa ma machiez, tragand cu urechea pe la usa, sa vad cand apare fratimio sa ma dea afara. Nu apare. Ma duc la bucatarie si vad ca tata pregatise micul dejun, iar Vlad aseza masa. OK, deja incepea sa devina suspect.
“Neata, Diana! Aseaza-te sa mananci, ca eu am fugit la scoala.”
“Pai… mai ai timp, doar intri la 10.”
“Ma vad cu Adina sa imi arate niste probleme la mate.”
Aici era partea unde trebuia sa rad, nu?
“Faci misto!”
“Ti se pare ca glumesc? Hai ca am fugit, pofta buna!”
“Daddy…”
“Da?”
“Ce zi e azi? E cumva 23 iulie?”
“Din pacate, azi nu e ziua ta, Diana…”
OK, acum era chiar suspect. Tata isi amintea cand e ziua mea.
Aprind televizorul, asa cum fac de obicei la micul dejun si dau pe B1 TV, sa-mi aflu horoscopul si ce-mi prezice Plutonia(sau Mercuria, cum ii zice Shery mai nou). Se parea ca Mercuria incepuse sa faca preziceri despre viata, pentru ca era pentru prima data cand o auzeam ca cei nascuti pe 23 iulie sunt norocosi. Aud telefonul sunand(v-am spus vreodata ca imi iubesc ringtone-ul?), si zambesc. Mi-era dor de prietena mea cea mai nebuna.
“Didaaaaaaaaa, nomo nomo nomo nomo pogo ship’uh!”
“Hmmm… De injurat nu aveai de ce, asa ca presupun ca ti-e dor de mine. Am ghicit?”
“Daaaa. Saranghae-yo!”
“Si eu te iubesc. Ce mai face Junk?”
“Azi nu vorbim despre Junk. Vorbim despre tine!” Ori era lumea cu fundul in sus, ori mie imi mergea tare bine azi. Sau ambele. “La 2 am o fereastra. Mec?”
“Obviously!” Calul de dar nu se cauta la dinti, si nici zilele bune. No more suspicion!
…………….(Trec peste ore, pentru ca alea, oricat de buna ar fi o zi, tot plictisitoare sunt)……………
Eram cu un picior pe trecere si cu unul pe trotuar, cand am vazut un BMW venind cu viteza dinspre centru, asa ca am vrut sa urc inapoi pe trotuar, dar nu a fost nevoie:  Soferul cu BMW-ul a oprit si mi-a dat voie sa trec.
“Asta da o zi buna!” mi-am zis, dand din cap a multumesc catre binevoitor.
“Urmeaza ca Shery sa ma astepte la Mec. Si sa fi si comandat pentru mine meniul meu preferat.” am gandit, zambind in sinea mea.
Surprinzator, de data asta Shery nu intarziase. Chiar era la masa noastra preferata. Dar partea a doua nu se indeplinise.
“Doar nu sunt Mercuria!” am spus cu voce tare, fara sa imi dau seama.
“Hello! Este Saturnia azi, da?”
“De ce Saturnia?”
“Pentru ca azi e joi.” spuse ea serioasa.
Sfat pentru tine: nu incerca sa o intelegi pe Shery.
“Apropo, ti-am comandat meniu McPuisor. E OK?”
Daca imi spui si ca platesti, ma duc la B1!
“Nu-ti face griji, platesc eu azi.”
“Nici nu-mi faceam. Stii trebuie sa fug. Vorbim maine?”
“Stai, nu mananci? Nu vrei sa imi povestesti nimic?”
“Nu mai am timp.”
“Unde pleci asa grabita?”
“La televiziune.”
Nu stiu de ce, dar asta imi pare a scena din Inception. De ce toata lumea imi zambeste?
……………………………………….
Si m-am trezit. Binenteles ca ceasul sunase deja e 3 ori.
Binenteles ca Vlad dormea inca.
Mama era, ca de obicei, in baie.
Iar tata… well… tata in niciun caz nu gatea.
Primesc un mesaj de la Shery: “Ne vedem la 2 sa vorbim. E despre Junk si e de rau.”
…………………………………….
Ei bine, macar am visat frumos, nu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu